Pesteri si avene cu gheata

In pesterile cu gheata folosirea coltarilor este de cele mai multe ori indispensabila. Atata timp cat apa este inghetata, cizmele pot fi inlocuite cu bocanci de munte intrucat nu riscam sa ne udam la picioare. In plus, bocancii sunt mai rigizi - ceea ce faciliteaza fixarea coltarilor - si mai ales, sunt mai caldurosi decat cizmele.
Pentru prevenirea degeraturilor vom purta manusi captusite. In unele cazuri combinezonul poate fi inlocuit cu un hanorac si un supra-pantalon. In general, singura preocupare este aceea de a ne feri de frig, pentru ca aceste pesteri sunt de cele mai multe ori situate la mare altitudine.
Pentru a taia trepte intr-o cascada inghetata un piolet sau un ciocan-piolet pot fi extrem de utile. In subteran gheata se formeaza prin inghetul apelor de percolatie care debuseaza in aerul rece al cavitatii sau prin inghetul apei provenite din vaporii de apa din aerul cavitatii (fenomen prin care apa sub forma de vapori trece direct in stare solida).
Apa din precipitatii are un aport adesea acccidental (zapada din avene sau din primele puturi ale unei pesteri-aven). Gheata formata in acest mod este compacta, fara crevase ca in cazul ghetarilor. Cu exceptia sectoarelor inclinate sau care debuseaza spre puturi, aceste zone nu necesita echipare cu coarda. La nevoie, laminoarele sau tuburile inclinate (unde exista riscul de alunecare fara posibilitatea de intoarcere facila) vor fi parcurse cu asigurare.
In cazul avenelor cu gheata, bocancii pot fi pastrati in echipament. Coltarii nu mai sunt indispensabili in acest caz, daca inaintarea se face pe verticala sau maini curente. Atunci cand sunt totusi utilizati, o atentie deosebita trebuie acordata corzilor, care pot fi pur si simplu sectionate prin calcarea in picioare.
In functie de specificul cavitatii trebuie aleasa judicios sursa cea mai potrivita de lumina. In avene largi cu gheata la baza, care au de cele mai multe ori dop de gheata, lumina naturala este in general suficienta.
Daca speologii continua pe ramaie sau galerii sapate partial sau integral in gheata, ei pot folosi lampile cu acetilena. In cazul pesterilor mici sau a celor protejate, folosirea lampilor cu carbid nu este recomandata, deoarece fumul inegreste speleotemele de gheata, iar caldura degajata de flacara poate distruge iremediabil zone de gheata perena formate de-a lungul erelor, si care pot prezenta importanta din punct de vedere arheologic, paleontologic sau chiar si numai peisagistic.
Lumina din surse electrice este in aceste cazuri recomandata. Totusi, se recomanda ca aceste frontale sa fie preferabil din cele cu magazia de baterii la brau sau intr-un buzunar mai calduros, temeperatura din avenele cu gheata situandu-se aproape de 0 grade Celsius. De asemenea, bateriile de rezerva trebuie pastrate tot intr-un loc calduros (buzunar sau izoterma).
Timpul sederii in pesteri sau avene cu gheata trebuie calculat cu grija atat datorita temeperaturilor scazute, dar si riscului de a ramane fara lumina din cauza descarcarii rapide a bateriilor sau acumulatorilor. O rezerva de baterii sau acumulatori de mare capacitate vor fi intotdeauna de folos in astfel de ture.
De fapt, asemenea cavitati sunt destul de rare in Romania si, in majoritatea timpului, speologii vor infrunta gheata sau zapada doar in timpul expeditiilor speologice hibernale, care fac obiectul unui alt articol.